Angiotentsina
Angiotentsina[3] giltzurruneko zelula justaglomerularrek jariatzen duten polipeptidoetako bakoitza da, odol-presioa erregulatzen duena (I, II eta III angiotentsinak daude). Erreninaren eraginez, II angiotentsina sortzen da, aldosterona jariatzea estimulatzen duen baso-uzkurtzailea.[4] 1930eko hamarkadaren amaieran isolatu eta Cleveland Clinicek eta Ciba AGk sintetizatu zuten.[5]
Peptide hormone (en) eta proteina | |
Identifikadoreak | |
---|---|
Taxoia | Homo sapiens, Sagu arrunt eta Arratoi arrunt |
Kokapena | |
Hasiera | [1] |
Amaiera | [2] |
<div style="position: absolute; left: Adierazpen errorea: Ustekabeko * eragileapx; top: 18px; padding: 0;">[[File:Red rectangle Espresio akatsa: Ez dago operadorerik -(r)entzatx18.png|Espresio akatsa: Ez dago operadorerik -(r)entzatpx|link=File:Red rectangle 4x18.png|alt=kokapena|]] [[File:|285px|link=File:|alt=|]] | |
Transkripzioak | |
Ontologia | |
Funtzio-molekularrak | Ikusi
|
Osagai-zelularra | Ikusi
|
Prozesu-biologikoak | Ikusi
|
Erreferentziak
- GRCh38: Ensembl release 89:. Ensembl.
- GRCh38: Ensembl release 89:. Ensembl.
- Euskalterm: [Kardiologia Hiztegia] [2015]
- Euskalterm: [Nefrourologia Hiztegia] [2016]
- Basso N, Terragno NA. (2001eko abendua). «History about the discovery of the renin-angiotensin system» Hypertension 38 (6): 1246–9. doi: . PMID 11751697..
Ikus, gainera
Kanpo estekak
Artikulu hau anatomiari buruzko zirriborroa da. Wikipedia lagun dezakezu edukia osatuz. |
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.